Mâncarea este deseori folosită ca o recompensă, o pedeapsă, o inducere a stării de fericire gândindu-ne cu cine am mâncat această mâncare și confundând pofta pentru acel meniu cu o iluzie a retrăirii sentimentelor de altă dată. Meniul în sine nu este bun sau rău pentru că fiecare popor are propriile sale obiceiuri culinare care de foarte multe ori diferă în totalitate de ale noastre și astfel singurul motiv pentru care rămânem extrem de atașați față de un anumit meniu, un mod de gătit, o anumită "tradiție" este atașamentul emoțional față de evenimentele din viața noastră în care acel meniu a fost servit sau față de persoana care ne-a gătit acel meniu. Deci, modul de a găti și rețetele tradiționale în realitate nu sunt ele care ne aduc fericirea ci povestea pe care noi o punem în spatele lor și cu care ne iluzionăm constant.

Recompensa și satisfacția sunt asociate cu consumul de alimente care duc la producția de dopamină (DA), care, la rândul său, activează centrii de recompensă și plăcere din creier. O persoană va mânca în mod repetat un anumit aliment pentru a experimenta acest sentiment pozitiv de gratificare. Acest tip de comportament repetitiv al consumului de alimente duce la activarea căilor de recompensă ale creierului care în cele din urmă depășește senzația de foame. Astfel, un obicei de gratificare printr-o hrană duce la supraalimentare și obezitate morbidă. Obezitatea are la bază mai mulți factori, dar în acest articol ne vom axa doar pe factorii alimentari de gratificare ce sunt prezenți la o parte dintre persoanele cu obezitate.

Mâncatul emoțional poate avea ca și cauză o stare de spirit alterată: o despărțire de un prieten, un job, un club, o peroană decedată din familie, un eșec profesional, sentimental, incapacități fizice etc. 

Un alt neurotransmițător implicat în alimentație este serotonina care are numeroase funcții,  precum reglarea stării de spirit, care include reglarea somnului, a apetitului și controlul impulsurilor alimentare (Steiger, 2004; Daubert și Condron, 2010; Nordquist și Oreland, 2010; Mosienko și colab., 2012). Nivelurile de serotonină din intestin reprezintă aproximativ 80-90% din serotonina totală a corpului uman și nu cea din creier. Acest lucru este surprinzător, deoarece serotonina ne dictează cea mai mare parte a dispoziției și a fericirii (Wurtman și Wurtman, 1989; Benton și Donohoe, 1999). Căile centrale ale serotoninei participă la reglarea dispoziției și modulează tiparele alimentare care dictează calitatea și cantitatea hranei. Eliberarea serotoninei de către neurotransmițătorii din neuronii serotoninergici din creier este guvernată de aportul de alimente (Shabbir și colab., 2013). Aminoacidul esențial triptofan care provine din alimente este precursorul sintezei serotoninei (Prasad, 1998). Ingestia de carbohidrați crește raportul plasmatic al triptofanului față de alți aminoacizi neutri mari, ceea ce duce la creșterea sintezei serotoninei în creier și la atenuarea depresiei. Acesta este cazul poftei de carbohidrați în timpul depresiei care duce adesea la obezitate (Pepino și colab., 2009; Shabbir și colab., 2013). Acest lucru se observă în timpul stresului, depresiei, iarna sau la persoanele care încearcă să renunțe la fumat. Nicotina mărește secreția de serotonină din creier, iar renunțarea la fumat duce la depresie (Wallin și Rissanen, 1994; Wurtman și Wurtman, 1996). Serotonina cerebrală joacă un rol în patofiziologia depresiei, deoarece tratamentele cu medicamente de potențare a serotoninei ameliorează depresia în tulburările afective sezoniere (Wurtman, 1993). Pe baza acestor constatări s-a sugerat că aportul excesiv de carbohidrați de către pacienții cu sindrom premenstrual (PMS) și tulburare afectivă sezonieră (SAD) ameliorează simptomele depresive printr-o activitate serotoninergică centrală crescută (Cizza et al., 2005; Miller, 2005) . O dietă bogată în carbohidrați poate ameliora depresia și crește starea de spirit (Wurtman și Wurtman, 1989; Benton și Donohoe, 1999). Mai mult, cercetările au arătat că persoanele care țin dietă tind să devină deprimate pe măsură ce nivelurile de serotonine sunt reduse din cauza scăderii aportului de carbohidrați (Huether et al., 1997). Astfel, aceste studii sugerează că anumite alimente sunt puternice regulatoare de dispoziție.

Concluzia este că fiind ființe umane inteligente, ar trebui să facem alegerile alimentare corecte care să ne dea o stare de sănătate și fericire însă fără a ne afecta starea de sănătate.

Kilogramele în plus, absența sau cantitatea insuficientă de antioxidanți, grăsimile saturate, hidrogenate, alimentele intens procesate, cu nutrienți foarte puțini și lipsite de fibre stau la baza majorității afecțiunilor existente.

Știu că se apropie Crăciunul și acesta înseamnă în primul rând nașterea lui Iisus care a reprezentat și reprezintă în continuare IUBIREA. Iubirea pentru aproapele nostru care este și om și animal, iubirea pentru tot ce ne înconjoară dar mai presus iubirea față de propriul corp în care a fost suflat Duh Sfânt și fără de care această viață nu ar fi fost posibilă. Cu acestea în minte să ne gândim de aceste sărbători să introducem noi tradiții în familia noastră, tradiții care să susțină sănătatea și starea de bine, tradiții implementate conștient de noi, cu acordul și dorința noastră. Este foarte frumos când avem liber arbitru și ni-l folosim pentru a face decizii conștiente separate de amintiri și alte legături care nu au nimic în comun nici cu alimentația și nici cu starea noastră de bine și nu au reprezentat niciodată o alegere personală ci una inconștientă, legată de anumite amintiri pe care credeam că le retrăim, însă acest lucru nu este nici pe departe adevărat și trebuie conștientizat la un moment dat cu luciditate și claritate mentală.

Dacă ar fi să alegem între o pâine albă cu untură, boia, vegeta și o pâine cu cereale integrale unsă cu avocado la care putem pune vegeta făcută în casă și boia, pe lângă gustul foarte asemănător între cele doua, vreau să vă uitați pe valorile nutriționale trecute mai jos și să conștientizați singuri care ar fi cea mai bună alegere pentru voi.

Luați în calcul că orice consum de alimente trebuie să fie echilibrat chiar și atunci când vorbim despre o alimentațe sănătoasă. În acest sens nu înseamnă că nu mai consumăm 1 felie de pâine cu untură și introducem 5 felii de pâine cu avocado în loc.

Fac o precizare că aportul necesar de fibre ajută la scăderea în greutate, la reglarea glicemiei, reglarea tranzitului intestinal, a microbiomului intestinal și prin urmare promovează sănătatea și starea de bine. Verificați unde găsiți cantitatea necesară de fibre.

Unele studii susțin că untura are:

• Acizi grași esențiali omega 6, acid linoleic 14 gr la 100 gr untură, esteri metilici ai acidului eicosadienoic 0,403 gr, acid eicosatetraenoic 0,225 grame
• Acizi grași esențiali omega 3, acid alfa linolenic 2,09 gr la 100 gr untură, acid eicosatrienoic 0,206 gr

Despre avocado se spune că ar avea:132 mgr omega 3 și 2,11 mg omega 6.

Bibliografie:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9708346/
2. https://www.nutritionvalue.org/
3. https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/171705/nutrients
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4150387/

Misiunea NutriHealth Science

Printr-o alimentație corectă, echilibrată, variată cu respectarea tuturor principiilor nutritive necesare și a nevoilor energetice zilnice poate fi prevenită aproape orice afecțiune!

Contactează-mă

e-mail: diana-bartha@nutrihealth-science.ro

 +40 723-063 931 

CUI 48635040

J20/1026/2023

Loc. Șoimuș 151A, , Jud. Hunedoara, cod poștal 337450 

Pagină web realizată în programul pentru creare site-uri, WebWave.

Site realizat de NutriHealth Science. Dacă vrei și tu, accesează formularul de contact