Pentru a înțelege mai bine rolul acestui probiotic în managementul endometriozei, am să explic succint ce înseamnă microbiomul, microbiota, care este diferența dintre ele, cum se menține ea în echilibru și cum ne afectează sănătatea.

Toate aceste cunoștințe pe care le vei dobândi prin citirea acestui articol te vor ajuta să înțelegi mai bine de ce este important să-ți echilibrezi flora intestinală, cum să faci asta și ce beneficii aduce acest lucru.

Microbiomul și Microbiota

Originea „microbiotei” poate fi datată de la începutul anilor 1900 când s-a constatat că un număr mare de microorganisme, inclusiv bacterii, drojdii și virusuri, coexistă în diferite locuri ale corpului uman (intestin, piele, plămâni, cavitatea bucală). În plus, microbiota umană, cunoscută și sub numele de „ organul ascuns” contribuie de peste 150 de ori cu mai multă informație genetică decât cea a întregului genom uman. Deși „microbiota” și „microbiomul” sunt adesea folosite pentru a exprima același lucru, există anumite diferențe între cei doi termeni. Microbiota descrie microorganismele vii găsite într-un mediu definit, cum ar fi microbiota orală, intestinală. Microbiomul se referă la colecția de genomi de la toate microorganismele din mediu, care include nu numai comunitatea de microorganisme, ci și elementele structurale microbiene, metaboliții și condițiile de mediu. În acest sens, microbiomul cuprinde un spectru mai larg decât cel al microbiotei (1).

În ceea ce privește definirea acestor 2 termeni în literatură se regăsește și definiția conform căreia microbiota este totalitatea microorganismelor ce se regăsesc în intestinul uman iar microbiomul este cel care cuprinde partea genetică a microbiotei.

Compoziția microbiotei variază în funcție de localizarea ei. Microbiota intestinală este considerată cea mai importantă în menținerea sănătății umane. Bacteriile intestinale îndeplinesc mai multe funcții, cum ar fi fermentarea alimentelor, protecția împotriva agenților patogeni, stimularea răspunsului imunitar, producția de vitamine. În general, microbiota intestinală este compusă din 6 fili: Firmicutes, Bacteroidetes, Actinobacteria, Proteobacteria, Fusobacteria și Verrucomicrobia, dintre care Firmicutes și Bacteroidetes sunt tipurile majore (1).

Ca și concluzie, avem un „ organul ascuns” care dacă se află în echilibru ne ajută să fim sănătoși iar dacă se dezechilibrează apare acea disbioză intestinală care poate fi cauza mai multor patologii.

Enterotipul bacterian

În funcție de mâncarea consumată care de cele mai multe ori este în dezechilibru, o persoană se află într-un anumit enterotip. Un fel de definiție a alegerilor alimentare și nu numai care are contribuție asupra stării de sănătate.

Astfel, în funcție de acestea, se poate defini enterotipul uman care este în strânsă legătură cu alegerile noastre alimentare zilnice.

Ca să se înțeleagă proveniența bacteriană trebuie să precizez următoarele:

• Firmicutes este compusă din peste 200 de genuri diferite precum Lactobacillus, Bacillus, Clostridium, Enterococcus și Ruminicoccus.
• Bacteroidetes este format din Bacteroides și Prevotella.

Enterotipul 1: Predomină Bacteroides, este mai eficient în descompunerea grăsimilor și a proteinelor și favorizează sinteza vitaminelor B2, B5, C (2).  Prin asta se înțelege că persoanele care consumă predominant alimente de origine animală, prea puține legume, fructe și cereale dezvoltă acest tip de enterotip și posibil să aibă probleme cu digestia legumelor și a fructelor. Motivul este o dietă dezechilibrată în favoarea alimentelor de origine animală și nu faptul ca legumele și fructele nu le fac bine.

Enterotipul 2: Predominant Prevotella mai eficient în digerarea carbohidraților, a fibrelor și favorizează vitaminele B1 și B9. Acestea sunt persoanele care consumă predominant cereale, fructe și legume, în schimb au un dezechilibru în digestia proteinelor și a grăsimilor  și implicit defavorizează sinteza vitaminelor B5, B2 și vitamina C.

Enterotipul 3: Predominant Ruminicoccus, descompun mucina intestinală, facilitează absorbția zahărului, prin urmare crește glicemia, favorizează punerea în greutate. Acest enterotip este asociat și cu prezența genului bacterian Bacteroides. Se știe că speciile Ruminococcus joacă un rol în descompunerea carbohidraților complecși, cum ar fi fibrele alimentare, producând acizi grași cu lanț scurt (SCFA) ca produse secundare. SCFA pot avea diverse efecte benefice asupra gazdei, inclusiv furnizarea unei surse de energie pentru celulele care căptușesc colonul, promovarea funcției de barieră intestinală și modularea sistemului imunitar. Speciile Bacteroides sunt, de asemenea, implicate în degradarea carbohidraților complecși și producerea de SCFA. Sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a descompune o gamă largă de carbohidrați complecși care altfel nu sunt digerați de gazda umană (4,5,6,7,8).

S-a observat că raportul dintre Firmicutes și Bacteroidetes evoluează în diferite etape de viață. Pentru sugari 0,4, adulți  10,9 și persoanele în vârstă 0,6 (9).

Dacă ați citit până aici ați înțeles ca avem un „ organul ascuns” care dacă este în echilibru ne ajută să ne menținem sănătoși iar echilibru înseamnă să consumăm alimente în mod echilibrat

Probioticele

Probioticele sunt alimente sau suplimente care conțin microorganisme vii menite să mențină sau să îmbunătățească bacteriile „bune” (microflora normală) din organism. Prebioticele sunt alimente (de obicei alimente bogate în fibre) care acționează ca hrană pentru microflora umană. Prebioticele sunt folosite cu intenția de a îmbunătăți echilibrul acestor microorganisme (10).

Probioticele se găsesc în alimente precum iaurtul, kefirul, murăturile, vin, pâine cu maia, oțet de mere, misto, kimchi corean, unele brânzeturi fermentate, măsline în saramură. Prebioticele se găsesc în alimente precum cerealele integrale, bananele, verdeața, ceapa, usturoiul, boabele de soia și anghinarea. În plus, probioticele și prebioticele sunt adăugate la unele alimente și sunt disponibile ca suplimente alimentare (10).

Aceste microorganisme vii, inactive, sau chiar componente celulare ale acestora, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un beneficiu pentru sănătatea gazdei. Ne referim la microorganisme, bacterii sau drojdii, nepatogene și netoxice, care contribuie la echilibrul florei intestinale. Acestea sunt administrate în cantități adecvate, în formate viabile și din tulpini specifice. Acestea ajută la echilibrarea microbiotei intestinale. Rolul esențial al probioticelor în organism este acela de a:

• Asigura un bun proces digestiv prin favorizarea degradării și absorbției alimentelor.
• Pentru a regla funcțiile colonului.
• Îmbunătățirea stării de sănătate.
• Prevenirea tulburărilor intestinale (11).

Exemplu de probiotic ușor de preparat

Ingrediente lapte:

•          1400 ml apă

•          100 gr caju

Se poate folosi fie un aparat de lapte în care se introduc ingredientele și după ce programul este gata, scoatem laptele, fie măcinăm bine nucile de caju si le fierbem în apă.

Ingrediente iaurt:

•          45 grame amidon de tapioca

•          1400 ml lapte fiert

•          25-30 grame probiotic

Amidonul de tapioca se amestecă cu apă rece până când devine un lichid alb lipsit de cocoloașe. Se adaugă peste lapte fiert care este pus într-o oală mai lată și se amestecă continuu până când se îngroasă compoziția.

Compoziția se lasă la răcit și pe urmă se adaugă 25-30 grame de probiotic. Probioticul nu se pune în compoziția fierbinte pentru a nu se distruge bacteriile.

Se amestecă bine, se pune în borcănele de 150 ml după care fie se pun într-un aparat cu căldură constantă, fie se pun undeva la cald până în 50 grade.

Se lasă pentru 6-7 ore la cald, după care se pun la răcit și când sunt reci se depozitează pentru 12 ore la frigider.

Din rețeta prezentată mai sus se obțin 9 borcănele de 150 gr

Valori nutriționale / porția de 150 gr

Prețul total al unui borcănel fără a lua în calcul probioticul este de aproximativ 0,92 lei.

Probiotice care ar putea fi benefice în endometrioză

Lactobacillus Acidophillus

Sănătatea cavității bucale, vaginale, sănătatea intestinului, reduce intoleranța la lactoză, benefic în absorbția mai bună a nutrienților, ajută la reducerea colesterolului, alergii, diaree, sindromul intestinului iritabil, influențează absorbția vitaminelor din complexul B, ajută la scăderea LDL, bun pentru imunitate, infecții vaginale, folosit în cure de îngrășare.

Se regăsește în alimente fermentate precum iaurt, kefir, murături, oțet de mere (2).

Lactobacillus Plantarum

Rezistent la acidul gastric, benefic în cazul intestinului iritabil, balonare, constipație, gingivită, H.pylori, diaree, infecții vaginale, urinare, afecțiuni autoimune, inflamație, ADHD, autism, probleme neurologice, depresie, influențează absorbția mai bună a nutrienților, benefic în colici, anxietate, diabet, eczeme, colesterol mărit, hipertensiune, sindrom intestin permeabil, boala Crohn, colită, memorie, ajută în curele de slăbire, excepțional pentru mucoasa intestinală, crește populație bacteriană benefică, reduce inflamația.

Se regăsește în varza murată, măsline în saramură, kimchi corean, unele brânzeturi fermentate, pește, oțet de mere  (2).

Lactobacillus Gasseri

Benefic în colon iritabil, reducere stres, scădere în greutate, reduce colesterolul LDL și trigliceridele, îmbunătățește imunitatea, benefic în ulcer, diaree, H.Pylori, alrgii, dureri endometrioză, oboseală, iritabilitate, intoleranță la glucoză, sindrom metabolic, inflamație, candidoză, astmă.

Se regăsește în: puba sau carima (aliment brazilian). Se pot consuma alimente fermentate pentru a crește lactobacilli și astfel are influență și asupra lui Lactobacillus Gasseri  (2).

Evident că putem discuta de mai multe probiotice și ideal ar fi ca fiecare persoană cu endometrioză să poată să-și facă un test de microbiom din care să verificăm nevoile specifice fiecăreia astfel încât să putem întocmi o strategie nutrițională adecvată.

Apasă pe link pentru a merge la pagina de teste Teste microbiom, neurotransmițători

Disbioza intestinală în endometrioză

Într-un studiu publicat în 2011 s-a observat că administrarea peritoneală a interleukinei-12 (IL-12) suprimă dezvoltarea leziunilor endometriotice ectopice prin activarea celulelor natural killer (NK) într-un experiment realizat pe șoareci. Lactobacillus gasseri OLL2809 este unul dintre lactobacii probiotici care a fost selectat pe baza capacității sale de a stimula producția de IL-12 din splenocitele murine. În acest studiu, s-a examinat dacă administrarea orală a L. gasseri OLL2809 a suprimat dezvoltarea endometriozei. Administrarea L. gasseri OLL2809 timp de 21 de zile consecutive a dus la reducerea dezvoltării leziunilor endometriotice ectopice într-o măsură similară cu IL-12. S-au observat efectele benefice ale administrării de L. gasseri OLL2809 în suprimarea devoltării endometriozei prin activarea celulelor NK (12).

Poate este puțin mai științific dar ca și concluzie administrarea de Lactobacillus gasseri s-a dovedit a fi eficient în suprimarea dezvoltării endometriozei. Prin urmare se poate face iaurt cu acest probiotic, caz în care efectul ar fi te un termen mai îndelungat însă pentru grăbirea procesului se poate opta pentru probiotice foarte bine echilibrate și asociate precum (click pe imaginea fiecărui probiotic):

Pentru persoanele cu tratament medicamentos alegerea ar fi spre probioticul care nu conține grapefruit.

Posibil ca descrierea produselor să nu fie specifică persoanelor cu endometrioză dar din ceea ce ați învîțat citind acest material, cred că realizați că modalitatea de echilibrare a microbiomului contează și asta se face prin alegerea probioticului potrivit.

Sper ca ți-a plăcut articolul, ai acumulat mai multe cunoștințe pe care le poți pune în practică și mă ajuți cu o distribuire.

Îți multumesc! 

                     Bartha Laura Diana

                     Licențiată în Nutriție și Dietetică

                     Certificată pe Nutriție în Endometrioză

Bibliografie:

1. https://www.nature.com/articles/s41392-022-00974-4
2. Bartha Laura Diana, Iaurturi probiotice, 2022, Ed. Etnous Brașov
3. https://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/enterotype#:~:text=Three%20enterotypes%20of%20bacterial%20patterns,and%20Ruminococcus%20(enterotype%203).
4. Arumugam, Manimozhiyan, et al. "Enterotypes of the human gut microbiome." Nature, vol. 473, no. 7346, 2011, pp. 174-180.
5. Jeffery, Ian B., and S. D. O'Toole. "Diet-microbiota interactions and their implications for healthy living." Nutrients, vol. 11, no. 1, 2019, p. 151.
6. Wu, Gary D., and Hoyin Mok. "Gut microbiota and immune, metabolic and neurological diseases." Translational Research, vol. 179, 2017, pp. 214-225.
7. Lozupone, Catherine A., et al. "Diversity, stability and resilience of the human gut microbiota." Nature, vol. 489, no. 7415, 2012, pp. 220-230.
8. Turnbaugh, Peter J., et al. "The effect of diet on the human gut microbiome: a metagenomic analysis in humanized gnotobiotic mice." Science Translational Medicine, vol. 1, no. 6, 2009, p. 6ra14.
9. https://bmcmicrobiol.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2180-9-123#:~:text=We%20observed%20that%20the%20ratio,%2C%2010.9%20and%200.6%2C%20respectively.
10. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/expert-answers/probiotics/faq-20058065
11. https://www.dddrugs.ro/
12. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3080482/#:~:text=Effect%20of%20Lactobacillus%20gasseri%20OLL2809,1).

Misiunea NutriHealth Science

Printr-o alimentație corectă, echilibrată, variată cu respectarea tuturor principiilor nutritive necesare și a nevoilor energetice zilnice poate fi prevenită aproape orice afecțiune!

Contactează-mă

e-mail: diana-bartha@nutrihealth-science.ro

 +40 723-063 931 

CUI 48635040

J20/1026/2023

Loc. Șoimuș 151A, , Jud. Hunedoara, cod poștal 337450 

Pagină web realizată în programul pentru creare site-uri, WebWave.

Site realizat de NutriHealth Science. Dacă vrei și tu, accesează formularul de contact