04 februarie 2024

Beneficiile alăptării la sân

După finalizarea studiilor universitare în Nutriție și Dietetică din cadrul Universității de Vest, Vasile Goldiș din Arad, unde am avut ocazia să explorez profund domeniul puericulturii și alimentației copilului, parcursul meu academic și profesional m-a condus către aprofundarea cunoștințelor în Nutriție Clinică, prin masterul urmat la Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoare unde am avut oportunitatea de a studia alimentația copiilor, în cadrul prestigioasei clinici de pediatrie Bega din Timișoara, un centru de referință, în special prin cadrele medicale și didactice care profesează în acest loc, care pregătesc și inspiră noile generații de cadre medicale.

Experiența și cunoștințele acumulate mă fac să consider că am nu doar oportunitatea, ci și datoria morală, în calitate de cadru medical, de a contribui la conștientizarea și educarea publicului cu privire la importanța crucială a alimentației la sân în primele șase luni de viață ale copilului. Această perioadă este esențială pentru dezvoltarea și sănătatea pe termen lung a nou-născutului, iar alăptarea exclusivă reprezintă fundamentul pentru o stare de bine optimă.

În plus, este imperativ să subliniem și să educăm cu privire la etapele corecte și sănătoase ale diversificării alimentației. Acest proces nu este doar o tranziție necesară, ci și o oportunitate de a pune bazele unor obiceiuri alimentare sănătoase, care să contribuie la prevenirea apariției unor probleme de sănătate pe termen lung. Prin urmare, îmi asum responsabilitatea de a împărtăși și de a promova aceste principii esențiale, cu speranța că vom oferi noilor generații șansa la o viață mai sănătoasă și mai împlinită.

Acest articol face parte dintr-o serie de 2 artocole dintre care primul se referă la importanța alimentației la sân, iar ultimul articol dezvoltă partea de diversificarea alimentației prin importanța sa, modul corect în care se realizează, vârsta la care se începe diversificarea, verificarea dacă și copilul este pregătit pentru diversificare și nu în ultimul rând importanța testării fiecărui aliment pentru evoluția sănătoasă a copilului.

 

Alăptarea la sân

Alăptarea la sân este un subiect important și complex, care aduce beneficii semnificative atât pentru mamă, cât și pentru copil. În articolul nostru, vom explora avantajele alăptării din diverse perspective, subliniind impactul pozitiv asupra sănătății, dezvoltării și legăturii dintre mamă și copil.

 

Importanța alăptării pentru copil include:

  • Diminuează probabilitatea de a dezvolta infecții ale tractului digestiv, respirator și ale urechii, care reprezintă cauze semnificative de deces și boală în primul an de viață, datorită prezenței imunoglobulinelor în laptele matern.
  • Reduce incidența afecțiunilor cu implicare imunologică, cum ar fi alergiile, astmul, bolile inflamatorii ale intestinului, diabetul de tip 1 și unele tipuri de cancer pediatric.
  • Contribuie la scăderea tensiunii arteriale și a nivelurilor de lipide din sânge la copil.
  • Diminuează riscul de apariție a bolii Crohn.
  • Ajută la prevenirea malnutriției, asigurând un aport nutrițional complet și echilibrat.
  • Oferă copilului posibilitatea de a-și regla singur alimentația, promovând independența nutrițională.
  • Favorizează o dezvoltare armonioasă din punct de vedere psiho-emoțional.
  • Are proprietăți analgezice, contribuind la ameliorarea disconfortului și a durerii la copil, în special în timpul procedurilor medicale sau în cazul micilor afecțiuni (1).

Laptele matern conține celule vii, celule stem, celule albe, factori imunitari și anticorpi care nu pot fi adăugați în vreo formulă de lapte (2):

     
     

Componente

Funcție

Referință

Celule

 

 

  Macrofage

Protecție împotriva infecțiilor, activarea 

Jarvinen, 2002, Yagi, 2010, Ichikawa, 2003

 

celulelor T

 

  Celule stem

Regenerare și reparare

Indumathi, 2012

Imunoglobuline

 

 

  IgA/sIgA

Inhibarea legării agentului patogen

Van de Perre, 2003, Cianga, 1999; Brandtzaeg, 2010;

 

 

Kadaoui, 2007; Corthësy, 2009; Hurley, 2011; Agarwal, 2010;

 

 

Castellote, 2011

  IgG

Antimicrobian, activarea fagocitozei

Cianga, 1999; Agarwal, 2010

 

(IgG1, IgG2, IgG3); antiinflamator,

 

 

răspuns la alergeni (IgG4)

 

  IgM

Aglutinarea, activarea complementului

Brandtzaeg, 2010; Van de Perre, 1993; Agarwal, 2010

Citokine

 

 

  IL-6

Stimularea răspunsului în faza acută, B

Ustundag, 2005; Meki, 2003; Mizuno, 2012; Agarwal, 2010;

 

activare celulară, proinflamatoare

Castellote, 2011

  IL-7

Dimensiunea și randamentul timic crescut

Aspinall, 2011; Ngom, 2004

  IL-8

Recrutarea de neutrofile

Claud, 2003; Ustundag, 2005; Meki, 2003; Maheshwari, 2002;

 

Proinflamatorii

Maheshwari, 2003; Maheshwari, 2004; Hunt, 2012;

 

 

Agarwal, 2010; Castellote, 2011; Mehta, 2011

  IL-10

Reprimarea inflamației de tip Th1,

Meki, 2003; Agarwal, 2010; Castellote, 2011; Mehta, 2011

 

inducerea producerii de anticorpi,

 

 

facilitarea toleranței

 

  IFNγ

Proinflamator, stimulează răspunsul Th1

Hrdý, 2012; Agarwal, 2010

  TGFβ

Antiinflamator, stimularea celulelor T

Penttila, 2010;

 

comutator de fenotip

Kalliomäki, 1999; Saito, 1993; Nakamura, 2009;

 

 

Letterio, 1994; Ando, 2007; Ozawa, 2009;

 

 

Donnet-Hughes, 2000; Verhasselt, 2008; Verhasselt, 2010;

 

 

Penttila, 2003; Mosconi, 2010; Okamoto, 2005;

 

 

Penttila, 2006; Peroni, 2009; McPherson, 2001;

 

 

Ewaschuk, 2011; Castellote, 2011

  TNFα

Stimulează activarea imunitară inflamatorie

Rudloff, 1992; Ustundag, 2005; Erbağci, 2005; Meki, 2003;

 

 

Agarwal, 2010; Castellote, 2011

Chemokine

 

 

  G-CSF

Trophic factor in intestines

Gilmore, 1994; Gersting, 2003; Calhoun, 2003; Gersting, 2004;

  MIF

Factorul inhibitor al migrației macrofagelor:

Magi, 2002; Vigh, 2011

 

Împiedică mișcarea macrofagelor, crește

 

 

activitatea anti-patogenă a macrofagelor

 

Inhibitori de citokine

 

 

  TNFRI and II

Inhibitori de TNFα, anti-inflammatori

Buescher, 1998; Buescher, 1996; Meki, 2003; Castellote, 2011

Factor de creștere

 

 

  EGF

 

Patki, 2012; Kobata, 2008; Hirai, 2002; Wagner, 2008;

 

Stimularea proliferării celulare și

 

 

maturare

Dvorak, 2003; Dvorak, 2004; Chang, 2002; Khailova, 2009;

 

 

Coursodon, 2012; Clark, 2004; Castellote, 2011;

 

 

Untalan, 2009

  HB-EGF

Protectie impotriva daunelor cauzate de

Radulescu, 2011

 

hipoxie și ischemie

 

  VEGF

Promovarea angiogenezei și repararea țesuturilor

Loui, 2012; Ozgurtas, 2011

  NGF

Promovarea creșterii și maturizării neuronilor

Rodrigues, 2011; Boesmans 2008; Sánchez 1996;

 

 

Fichter, 2011;

  IGF

Stimularea creșterii și dezvoltării,

Chellakooty, 2006; Blum, 2002; Burrin 1997; Philipps, 2002;

 

RBC și hemoglobină crescute

Milsom, 2008; Prosser, 1996; Elmlinger, 2007;

 

 

Peterson, 2000; Murali, 2005; Corpeleijn, 2008;

 

 

Baregamian, 2006; Baregamian, 2012; Büyükkayhan, 2003;

 

 

Philipps, 2000; Kling, 2006;

  Eritropoietină

Eritropoieza, dezvoltarea intestinală

Carbonell-Estrany 2000; Juul, 2003; Kling, 2008; Miller-Gilbert, 2001;

 

 

Pasha, 2008; Soubasi, 1995; Shiou, 2011;

 

 

Arsenault, 2010; Miller, 2002; Untalan, 2009

Hormoni

 

 

  Calcitonină

Dezvoltarea neuronilor enterici

Struck, 2002; Wookey, 2012

  Somatostatină

Reglarea creșterii epiteliului gastric

Chen, 1999; Rao, 1999; Gama, 1996

Anti-microbial

 

 

  Lactoferină

Proteine de fază acută, chelați fier, anti-

Adamkin, 2012; Sherman, 2004; Manzoni, 2009;

 

bacteriene, antioxidante

Hirotani, 2008; Buccigrossi, 2007; Velona, 1999

  Lactadherină /

Antiviral, previne inflamația prin

Stubbs, 1990; Kusunoki, 2012; Aziz, 2011; Shi, 2004;

  MFG E8

intensificarea fagocitozei celulelor

Chogle, 2011; Baghdadi, 2012; Peterson, 1998;

 

apoptotice

Newburg, 1998; Shah, 2012; Miksa, 2006; Komura, 2009;

 

 

Miksa, 2009; Wu, 2012; Matsuda, 2011; Silvestre, 2005

Hormoni metabolici

 

 

  Adiponectină

Reducerea IMC și a greutății sugarului, antiinflamator

Martin, 2006; Newburg, 2010; Woo, 2009; Woo, 2012;

 

 

Ley, 2011; Dundar 2010; Ozarda, 2012; Savino, 2008;

 

 

Weyerman, 2006

  Leptină

Reglarea conversiei energiei și a sugarului

Savino, 2008; Savino, 2012a; Savino 2012b; Palou, 2009;

 

BMI, reglare apetit

Weyermann, 2006

  Ghrelină

Reglarea conversiei energiei și a sugarului

Savino, 2008; Savino, 2012; Dundar 2010

 

BMI

 

Oligozaharide & glicani

 

 

  HMOS

Prebiotic, stimulează colonizarea

Newburg, 2005; Morrow, 2005; DeLeoz, 2012; Marcoba, 2012;

 

benefică şi reducerea colonizării cu

Kunz, 2012; Ruhaak, 2012; Bode, 2012

 

agenți patogeni; inflamație redusă

 

  Gangliozide

Dezvoltarea creierului; antiinfecțios

Wang B, 2012

  Glicozaminoglicani

Anti-infecțios

Coppa, 2012; Coppa 2011

Mucinele

 

 

  MUC1

Blochează infecția cu viruși și bacterii

Ruvoen-Clouet, 2006; Liu, 2012; Sando, 2009; Saeland, 2009;

 

 

Yolken, 1992

  MUC4

Blochează infecția cu viruși și bacterii

Ruvoen-Clouet, 2006; Liu, 2012; Chaturvedi, 2008

Componente

Funcție

Referință

Celule

 

 

  Macrofage

Protecție împotriva infecțiilor, activarea 

Jarvinen, 2002, Yagi, 2010, Ichikawa, 2003

 

celulelor T

 

  Celule stem

Regenerare și reparare

Indumathi, 2012

Imunoglobuline

 

 

  IgA/sIgA

Inhibarea legării agentului patogen

Van de Perre, 2003, Cianga, 1999; Brandtzaeg, 2010;

 

 

Kadaoui, 2007; Corthësy, 2009; Hurley, 2011; Agarwal, 2010;

 

 

Castellote, 2011

  IgG

Antimicrobian, activarea fagocitozei

Cianga, 1999; Agarwal, 2010

 

(IgG1, IgG2, IgG3); antiinflamator,

 

 

răspuns la alergeni (IgG4)

 

  IgM

Aglutinarea, activarea complementului

Brandtzaeg, 2010; Van de Perre, 1993; Agarwal, 2010

Citokine

 

 

  IL-6

Stimularea răspunsului în faza acută, B

Ustundag, 2005; Meki, 2003; Mizuno, 2012; Agarwal, 2010;

 

activare celulară, proinflamatoare

Castellote, 2011

  IL-7

Dimensiunea și randamentul timic crescut

Aspinall, 2011; Ngom, 2004

  IL-8

Recrutarea de neutrofile

Claud, 2003; Ustundag, 2005; Meki, 2003; Maheshwari, 2002;

 

Proinflamatorii

Maheshwari, 2003; Maheshwari, 2004; Hunt, 2012;

 

 

Agarwal, 2010; Castellote, 2011; Mehta, 2011

  IL-10

Reprimarea inflamației de tip Th1,

Meki, 2003; Agarwal, 2010; Castellote, 2011; Mehta, 2011

 

inducerea producerii de anticorpi,

 

 

facilitarea toleranței

 

  IFNγ

Proinflamator, stimulează răspunsul Th1

Hrdý, 2012; Agarwal, 2010

  TGFβ

Antiinflamator, stimularea celulelor T

Penttila, 2010;

 

comutator de fenotip

Kalliomäki, 1999; Saito, 1993; Nakamura, 2009;

 

 

Letterio, 1994; Ando, 2007; Ozawa, 2009;

 

 

Donnet-Hughes, 2000; Verhasselt, 2008; Verhasselt, 2010;

 

 

Penttila, 2003; Mosconi, 2010; Okamoto, 2005;

 

 

Penttila, 2006; Peroni, 2009; McPherson, 2001;

 

 

Ewaschuk, 2011; Castellote, 2011

  TNFα

Stimulează activarea imunitară inflamatorie

Rudloff, 1992; Ustundag, 2005; Erbağci, 2005; Meki, 2003;

 

 

Agarwal, 2010; Castellote, 2011

Chemokine

 

 

  G-CSF

Trophic factor in intestines

Gilmore, 1994; Gersting, 2003; Calhoun, 2003; Gersting, 2004;

  MIF

Factorul inhibitor al migrației macrofagelor:

Magi, 2002; Vigh, 2011

 

Împiedică mișcarea macrofagelor, crește

 

 

activitatea anti-patogenă a macrofagelor

 

Inhibitori de citokine

 

 

  TNFRI and II

Inhibitori de TNFα, anti-inflammatori

Buescher, 1998; Buescher, 1996; Meki, 2003; Castellote, 2011

Factor de creștere

 

 

  EGF

 

Patki, 2012; Kobata, 2008; Hirai, 2002; Wagner, 2008;

 

Stimularea proliferării celulare și

 

 

maturare

Dvorak, 2003; Dvorak, 2004; Chang, 2002; Khailova, 2009;

 

 

Coursodon, 2012; Clark, 2004; Castellote, 2011;

 

 

Untalan, 2009

  HB-EGF

Protectie impotriva daunelor cauzate de

Radulescu, 2011

 

hipoxie și ischemie

 

  VEGF

Promovarea angiogenezei și repararea țesuturilor

Loui, 2012; Ozgurtas, 2011

  NGF

Promovarea creșterii și maturizării neuronilor

Rodrigues, 2011; Boesmans 2008; Sánchez 1996;

 

 

Fichter, 2011;

  IGF

Stimularea creșterii și dezvoltării,

Chellakooty, 2006; Blum, 2002; Burrin 1997; Philipps, 2002;

 

RBC și hemoglobină crescute

Milsom, 2008; Prosser, 1996; Elmlinger, 2007;

 

 

Peterson, 2000; Murali, 2005; Corpeleijn, 2008;

 

 

Baregamian, 2006; Baregamian, 2012; Büyükkayhan, 2003;

 

 

Philipps, 2000; Kling, 2006;

  Eritropoietină

Eritropoieza, dezvoltarea intestinală

Carbonell-Estrany 2000; Juul, 2003; Kling, 2008; Miller-Gilbert, 2001;

 

 

Pasha, 2008; Soubasi, 1995; Shiou, 2011;

 

 

Arsenault, 2010; Miller, 2002; Untalan, 2009

Hormoni

 

 

  Calcitonină

Dezvoltarea neuronilor enterici

Struck, 2002; Wookey, 2012

  Somatostatină

Reglarea creșterii epiteliului gastric

Chen, 1999; Rao, 1999; Gama, 1996

Anti-microbial

 

 

  Lactoferină

Proteine de fază acută, chelați fier, anti-

Adamkin, 2012; Sherman, 2004; Manzoni, 2009;

 

bacteriene, antioxidante

Hirotani, 2008; Buccigrossi, 2007; Velona, 1999

  Lactadherină /

Antiviral, previne inflamația prin

Stubbs, 1990; Kusunoki, 2012; Aziz, 2011; Shi, 2004;

  MFG E8

intensificarea fagocitozei celulelor

Chogle, 2011; Baghdadi, 2012; Peterson, 1998;

 

apoptotice

Newburg, 1998; Shah, 2012; Miksa, 2006; Komura, 2009;

 

 

Miksa, 2009; Wu, 2012; Matsuda, 2011; Silvestre, 2005

Hormoni metabolici

 

 

  Adiponectină

Reducerea IMC și a greutății sugarului, antiinflamator

Martin, 2006; Newburg, 2010; Woo, 2009; Woo, 2012;

 

 

Ley, 2011; Dundar 2010; Ozarda, 2012; Savino, 2008;

 

 

Weyerman, 2006

  Leptină

Reglarea conversiei energiei și a sugarului

Savino, 2008; Savino, 2012a; Savino 2012b; Palou, 2009;

 

BMI, reglare apetit

Weyermann, 2006

  Ghrelină

Reglarea conversiei energiei și a sugarului

Savino, 2008; Savino, 2012; Dundar 2010

 

BMI

 

Oligozaharide & glicani

 

 

  HMOS

Prebiotic, stimulează colonizarea

Newburg, 2005; Morrow, 2005; DeLeoz, 2012; Marcoba, 2012;

 

benefică şi reducerea colonizării cu

Kunz, 2012; Ruhaak, 2012; Bode, 2012

 

agenți patogeni; inflamație redusă

 

  Gangliozide

Dezvoltarea creierului; antiinfecțios

Wang B, 2012

  Glicozaminoglicani

Anti-infecțios

Coppa, 2012; Coppa 2011

Mucinele

 

 

  MUC1

Blochează infecția cu viruși și bacterii

Ruvoen-Clouet, 2006; Liu, 2012; Sando, 2009; Saeland, 2009;

 

 

Yolken, 1992

  MUC4

Blochează infecția cu viruși și bacterii

Ruvoen-Clouet, 2006; Liu, 2012; Chaturvedi, 2008

 

Beneficii pentru mamă:

  • Favorizează o recuperare uterină eficientă și rapidă postnatală, diminuând riscul de sângerări excesive după naștere.
  • Contribuie la amânarea revenirii menstruației și a ovulației, ceea ce scade probabilitatea unei noi sarcini în absența contracepției.
  • Stimulează scăderea în greutate postpartum într-un mod natural.
  • Diminuează riscul de anemie, reducând necesitatea suplimentării cu fier.
  • Oferă o barieră de protecție împotriva dezvoltării cancerului ovarian și mamar.
  • Previne osteoporoza care poate apărea după menopauză.
  • Contribuie la scăderea incidenței diabetului de tip 2.
  • La mamele cu diabet, poate reduce doza necesară de insulină.
  • Este o metodă mai practică și mai puțin solicitantă de hrănire a bebelușului.
  • Generează un sentiment de satisfacție personală și realizare.
  • Întărește conexiunea emoțională între mamă și copil, oferind beneficii psiho-emoționale.
  • Reprezintă o soluție economică, diminuând cheltuielile familiale (1).

 

Beneficii generale:

  • Are un efect protector împotriva dezvoltării cancerului mamar și ovarian la femeile care alăptează.
  • Protejează împotriva enterocolitei ulceronecrotice la nou-născuți.
  • Asigură transferul pasiv de imunitate de la mamă la copil, contribuind astfel la fortificarea sistemului imunitar al acestuia.
  • Constituie cea mai eficientă prevenție împotriva malnutriției severe, obezității infantile, tetaniei, infecțiilor și diabetului zaharat la copii.
  •  Laptele matern este bogat în substanțe care stimulează dezvoltarea, precum factorii de creștere epidermali și cei destinati dezvoltării neuronale, care sunt esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a pielii și a sistemului nervos al copilului.
  • Microbiomul intestinal al copiilor hrăniți exclusiv la sân este dominat de specii benefice precum bacilus bifidus. Aceste bacterii produc acizi organici, precum acidul lactic și acidul acetic, contribuind la acidifierea mediului intestinal. Acest lucru nu doar că reduce pH-ul scaunelor, dar și întărește bariera împotriva infecțiilor, inhibând în același timp creșterea bacteriilor patogene, cum ar fi Escherichia coli și Shigella (1).

Concluzie:

Formula de lapte, deși avansată din punct de vedere nutrițional pentru a imita cât mai fidel posibil compoziția laptelui matern (laptele de animal este total contraindicat!!!), nu poate oferi aceeași diversitate de anticorpi, factori de creștere și elemente benefice pentru dezvoltarea armonioasă a nou-născutului. Există totuși cazuri precum decesul mamei, anumite afecțiuni ale acesteia sau ale copilului, sau în cazurile de abandon, când laptele matern nu poate fi o soluție și este necesară hrănirea sugarului cu formula de lapte praf. Acestea sunt cazuri rare și de nedorit pentru sănătatea sugarului. În acest context, băncile de lapte matern emerg ca o soluție valoroasă, oferind o alternativă apropiată calității laptelui matern pentru cei care nu pot beneficia direct de acesta. Sperăm ca pe viitor să fie cât mai multe astfel de bănci și în toate țările, oreșele mari, astfel încât toți nou-născuții să poată avea acces la elementele unice pe care laptele matern le poate oferi. Desigur acest lapte este testat și nicidecum nu se optează pentru hrănirea copilului cu lapte de la o femeie necunoscută, cu un istoric medical necunoscut, din motive evidente.

Pentru a asigura cel mai bun start posibil în viață pentru noile generații, este esențial să se pună un accent deosebit pe educația prenatală. Cursurile obligatorii despre alăptare, oferite viitoarelor mame în cursul sarcinii, ar juca un rol crucial în informarea și pregătirea acestora despre importanța laptelui matern, evidențiind diferențele față de laptele formulă și subliniind beneficiile incomparabile ale alăptării. Această abordare educațională ar contribui nu doar la promovarea alăptării, dar și la demontarea prejudecăților și la încurajarea unor practici alimentare sănătoase încă de la naștere.

 

Bibliografie:

  1.  
  2. Șl.dr.Burdan Dorina, Curs Puericultură, An 3 ciclu Licență, sem 2, 2023, UVVG
  3. https://ibconline.ca/formula-is-not-breastmilk/#:~:text=Breastmilk%20contains%20living%20cells%2C%20stem,and%20cadmium%20(see%20below)
  4. Ș.L.dr.Corina Paul, Curs Particularitățile alimentației la copii, An 1 Master, sem 1, 2023, UMFT

Misiunea NutriHealth Science

Printr-o alimentație corectă, echilibrată, variată cu respectarea tuturor principiilor nutritive necesare și a nevoilor energetice zilnice poate fi prevenită aproape orice afecțiune!

Contactează-mă

e-mail: diana-bartha@nutrihealth-science.ro

 +40 723-063 931 

CUI 48635040

J20/1026/2023

Loc. Șoimuș 151A, , Jud. Hunedoara, cod poștal 337450 

Pagină web realizată în programul pentru creare site-uri, WebWave.

Site realizat de NutriHealth Science. Dacă vrei și tu, accesează formularul de contact